Augmentarea mamară

Aceste intervenţii pot urmări creşterea mărimii sânului – augmentarea mamară, ridicarea unui sân ptozat („căzut“), mamopexia mamară, micşorarea volumului unui sân – mamoplastia de reducere, sau diverse combinaţii a acestor tehnici, toate având ca scop obţinerea unor sâni cu aspect estetic plăcut.

Augmentarea mamară, sau mamoplastia de augmentare (creşterea volumului sânilor), reprezintă un procedeu chirurgical prin care se îmbunătăţeşte forma şi mărimea sânului unei femei. Această operaţie se poate face având unul din următoarele scopuri: îmbunătăţirea conturului corporal al unei femei, pentru a corecta o intervenţie de reducere mamară după sarcină, pentru simetrizarea celor doi sâni ca o metodă de reconstrucţie mamară după intervenţii chirurgicale pe sân.

Prin introducerea unor implante în fiecare sân, chirurgii sunt în măsură să crească diametrul toracic cu una sau mai multe măsuri ale mărimii sutienului. Dacă vă gândiţi la o augmentare mamară, acest articol vă va informa asupra acestei proceduri – în ce caz este utilă, cum se realizează, la ce rezultate vă puteţi aştepta. Nu vă poate răspunde la toate întrebările, deoarece multe răspunsuri depind de caracteristicile individuale ale fiecărui potenţial pacient în parte. Alte întrebări le puteţi adresa direct chirurgului plastician.

Tipuri de implant

O augmentare mamară poate îmbunătăţi aspectul dumneavoastră exterior şi încrederea în sine, dar nu creează neapărat o imagine care să se suprapună peste imaginea dumneavoastră ideală. Înainte să vă hotărâţi pentru o intervenţie chirurgicală apreciaţi bine aşteptările pe care le aveţi şi discutaţi aceste aspecte cu chirurgul dumneavoastră. Cele mai bune candidate pentru augmentarea mamară sunt femeile care caută o îmbunătăţire, dar nu perfecţiunea, în aspectul lor exterior.

Un implant mamar este reprezentat de o proteză formată dintr-o membrană siliconică umplută cu gel siliconic sau soluţie de ser fiziologic. Aceste proteze pot avea forme anatomice („în picătură“) sau rotunde, fiecare din acestea găsindu-şi indicaţia în funcţie de caracteristicile anatomice ale fiecărei paciente în parte.

Intervenţia chirurgicală

Augmentarea mamară este un procedeu chirurgical bine pus la punct. Dar, ca orice intervenţie chirurgicală, are riscuri generale (chirurgicale şi anestezice) precum şi riscuri specifice acestui tip de intervenţie. Variabilele acestei intervenţii sunt reprezentate de calea de abordare chirurgicală (locul pe unde se introduce proteza – şanţul submamar, periareolar, axilar), planul anatomic în care se va amplasa proteza mamară (subglandular, subfascial, submuscular, „dual-plane“), toate aceste aspecte trebuind discutate cu fiecare pacientă în parte, iar varianta finală va fi stabilită în funcţie de mai mulţi factori caracteristici fiecărei persoane (carcteristici anatomice, precum şi mod de viaţă).

Dintre complicaţiile acestei operaţii cea mai frecventă o reprezintă contracţia capsulară, care apare atunci când capsula ce se formează în jurul protezei şi o izolează de ţesuturile din jur, începe să se strângă şi să deformeze proteza. Contracţia capsulară poate fi tratată în mai multe feluri: excizia capsulei, incizia acesteia, îndepărtarea şi înlocuirea protezei mamare. Alte complicaţii pot fi reprezentate de: sângerarea post-operatorie (cu reacţii inflamatorii, dureri la nivelul sânului), putând fi necesară reintervenţia pentru controlul sângerării; infecţia apare în cazuri puţine, în general la o săptămână după operaţie (în unele cazuri este necesară îndepărtarea implantului şi repunerea lui după câteva luni de zile). Pot apărea tulburări de sensibilitate la nivelul mamelonului (hiper/hiposensibilitate sau parestezii) sau lângă zona de incizie. Aceste tulburări dispar după un timp, dar sunt şi paciente la care sunt permanente.

Riscurile implantului mamar

Nu există dovezi că implantele mamare influenţează fertilitatea, sarcina sau alăptarea. Dacă, însă, aţi alăptat în ultimul an anterior intervenţiei, există posibilitatea de producere a laptelui câteva zile după operaţie. Poate produce disconfort, dar se tratează cu medicaţie prescrisă de chirurg.

Accidental, implantele se pot sparge sau pot pierde din conţinut prin apariţia unor mici soluţii de continuitate, în ambele situaţii fiind necesară schimbarea implantului. Ruptura implantului poate apărea ca urmare a unui traumatism sau chiar la o compresie normală. Dacă este un implant umplut cu ser fiziologic, acesta se dezumflă în câteva ore şi serul fiziologic va fi absorbit de organism. Dacă implantul este umplut cu gel siliconic pot apărea următoarele situaţii: dacă se rupe învelişul siliconic al protezei dar capsula din jurul protezei rămâne întreagă se poate să nu se observe nici o schimbare; dacă se rupe şi capsula peri-proteză, gelul siliconic se împrăştie în ţesuturile din jur însă acesta se poate colecta în sân şi o nouă capsulă să se formeze, sau poate migra în alte regiuni ale corpului. În ambele cazuri este nevoie de o nouă intervenţie chirurgicală cu înlocuirea protezei rupte. Ultima generaţie de proteze sunt umplute cu gel de silicon înalt cohesiv care nu curge chiar şi când proteza se sparge.

Chiar dacă nu există nici o legătură între implanturile mamare şi cancerul de sân, implanturile pot influenţa detectarea mamografică a cancerului mamar. De aceea este necesară şi ecografia în cazul pacientelor cu implante mamare. Cu toate că majoritatea femeilor nu au aceste complicaţii, trebuie să discutaţi cu medicul toate aceste aspecte pentru a fi sigură că aţi înţeles toate riscurile şi complicaţiile ce pot surveni în urma acestei intervenţii.

Dr. Radu Onoe
Medic specialist chirurgie plastică şi reconstructivă
Clinica Artis 3

înapoi la articole


Adauga un comentariu:






Comentarii:

Campania
scris de claudia (2010-01-07 22:32:44):

E originala campania"Aspectul conteaza".Flicitari.

campania
scris de catalina (2010-01-22 13:06:56):

multumim. se doreste a fi si folositoare celor care doresc sa afle mai multe despre ingrijirea personala